Scrisoare pentru Mos Craciun (capitolul2)

Draga Mos Craciun!!!!!!

Scriu din nou pentru ca trebuie neaparat sa-ti spun cateva lucruri, care sincer sper sa nu le prea intalnesc in Noul An....

Ieri, zi de Duminica, afara friiiig, da ce nu faci pentru un spectacol la care ti-ai luat deja bilet si la care vrei neaparat sa ajungi...ca sa nu creez confuzii: SPARGATORUL DE NUCI (balet in doua acte) de P.I. Tchaikovski.

Urc scarile, intru, n-am intarziat, merg la locul meu si astept....In sfarsit al treilea sunet, lumina se stinge si povestea incepe. Cu toate astea inca vre-o zece ratacitzi intra galagiosi facandu-si loc prin intuneric...mdaaa....incerc sa-mi indrept toata atentia spre scena......Imposibil... fara sa vreau aud dialoguri de domenii diverse:

-Si cat tzine spektakliu ista si cine canta?

-Da nustiu, matinca Biesu..

-Hai dar stam pana canta ea si ne ducem...

Cu greu imi stapaneam rasul....

Dupa primul act vine si momentul "fericit"- ANTRACT...o parte din spectatori a iesit sa manance:)))), iar o alta parte se uita-n Fosa, de parca ar fi circ acolo...

Se apropie doua fete si ma intreaba: " Da ce-s foitzele celea roz care costa 2 lei?" Le explic faptul ca aceea se numeste libret si acolo e continutul povestii din scena. Dupa un "AAAAAA, da??", fetele se aseaza si intr-o clipa uita de libret, si de faptul pentru ce au venit( in orice caz asta reiesea din subiectul discutiei).

In scurt timp dupa inceputul celui de al doilea act aud o voce in spatele meu: "Iaka, am dat 60 lei sa ma uit cum sar niste capre".....Sincer abia m-am abtinut sa nu-l intreb pe nenea cela "destept" pentru ce naiba a mai venit,????

Ei ce sa zic.... cel mai urat este faptul ca unii vin asa doar sa scartzaie din scaun si sa manance chips-ri, fara sa le treaca prin minte cat de multa munca necesita un spectacol si cat suflet este in fiecare miscare si in fiecare acord....

Nu mai zic nimic de cei care confunda notiunile de Opera si Balet......

Draga Mos Craciun, de data asta te rog un singur lucru:Fa un miracol si pune-le pe toate la locul lor, sa aiba toti destula minte incat sa poata respecta si aprecia tot ce ii inconjoara, cu atat mai mult Arta....

DRAGA MOS CRACIUN ( capitolul I )...

Pentru ca se apropie Maria Sa IARNA si dupa cum se stie, aceasta nu vine niciodata singura, m-am gandit sa ii scriu mosului un volum de scrisori...(asta din modestie, evident) :)

Asa deci, sa incepem cu inceputul:

Draga Mos Craciunel,

Stiu ca primesti scrisori aproape identice si pentru ca ti s-a acrit de ele, uneori nu mai citesti nimica, ei bine in cazul meu pot sa te asigur ca nu se va intampla asa.

1. In primul rand te-as ruga sa aduci cateva tone de sanatate, atata cat sa ajunga la toti, poate in felul asta medicii si farmacistii vor invata sa fie amabili macar odata in saptamana.
2. A, mai este ceva de maxima importanta, sa o aduci te rog inapoi pe BONY (motana mea), nustiu unde-i si nu pot trai cu ideea ca sufera de foame si frig pe undeva, si in plus cu siguranta ii lipseste o perna, si stirile (ca e felina desteapta)....
3. Dupa asta te rog sa faci cumva sa nu vad dimineatza nici o baba in transportul public, sa fie in toate troleurile cafea (cu si fara zahar), ciocolata, arahide si ziare, la fiecare statie, o voce placuta sa anuntze " Dragi pasageri, sper ca aveti o calatorie placuta, am ajuns la statia XXXXX, va rugam sa coborati daca e cazul si va FOARTE MULTUMIM ca a-ti ales serviciile noastre- O ZI BUNA!"
4. In magazine sa fie mereu consultanti care sa vorbeasca doar cand sunt intrebati si atunci scurt si la subiect. Pretzurile sa varieze exact dupa grosimea buzunarului meu, a, da si pt prezentza in magazine sa se dea ciocolata, asa pentru....a mentzine starea de fericire:):).
5. Sa nu uit, draga Mosule, te-as ruga sa faci o minune sa dispara toate mutrele urate si antipatice de la TV si vocile de carbunari de la unele posturi (mai ales nationale)
6. Ca sa nu te plictisesc cu aceasta prima scrisorica, vreau drept final sa te rog sa aduci caldura in calorifere, ca uneori am impresia ca o sa-mi inghetze si visele si ar fi pacat, ca visez frumos in ultima vreme:)

Cu mult drag ,

EU:)

12.11.2008,Chisinau,

De la fereastra cu soare,

Regatul Unit al Moldovei, Transnistriei si Sorocii de Nord.

Destinatar:

Mos Craciun ( cu plete dalbe)

Polul Nord

Imparatia Zapezilor,

( prin nametzi

VA URMA.......

Tampenii...de culoare..

Nu credeam ca o sa ajung sa o vad si pe asta....o pisica cu blana vopsita in diverse nuantze,( mov, albastru si negru)...deci chiar nu pot sa cred cat de sarite de pe fix pot fi unele persoane, bietul animal, a ajuns sa aiba mai mult creier decat stapanul.

Ma gandesc oare ce urmeaza??Poate papagali la lesa si fluturi la brelocul de la chei....jalnic.

Nu mai zic nimic despre faptul ca lumea abereaza vizibil cand este vorba de "moda" de la TV- incercand sa o urmeze orbeste, fara sa faca incercari de a o adapta, macar putin.

.....Mai bine ar purta opincutze...macar n-ar fi asa ridicol cum sunt pantofii cu fosfor...

Bunica:)

Bunicutza mea, o persoana extraordinara de la care in fiecare zi invat ceva frumos si pe care nu voi inceta niciodata sa o admir.

Chiar daca timpul trece fulgerator lasand fire albe in parul ei odata negru ca pana corbului, cei aproape 90 de ani nu fac decat sa o innobileze, fara a putea sa-i stearga limpezimea privirii si zambetul.

Mereu zice ca varsta omului este doar o scuza a timpului si ca defapt important este varsta pe care o ai in suflet-iar la ea in suflet e mereu soare si urme de primavara.

Are o viatza despre care s-ar putea scrie carti, imbratisand domenii extrem de diverse: de la arta , muzica si compozitie, pana la medicina,pedagogie si ziaristica.

Zice ca daca ar mai face o facultate asta ar fi cu sigurantza ceva de domeniu politic (si sunt sigura ca ar avea rezultate foarte bune:).

Cea mai mare pasiune a ei este DE A TRAI, combina cu maiestrie acordurile viorii si muncile agricole de care se ocupa vara intreaga, bucurandu-se nespus de roadele toamnei aurii.

Am rugato azi sa-mi descrie pe scurt o zi asa cum o traieste ea, iata ce mi-a zis:

" Deabia deschid ochii si soarele imi invaluie casa cu lumina lui splendida, iar zarea imi promite o zi buna. Pe fereastra se zareste Nistru ce isi spune zi de zi povestea milenara. In scurt timp pornesc la camp, acolo unde culturile agricole se simt in largul lor iar Soarele si Ploaia isi construiesc imparatia. Drumul (de 6 km) imi da timp suficient de a fugi cu gandul la tot felul de trebi dar si la planuri de viitor apropiat. Ajungand la camp vad de departe nucul sadit de mine acu 4 ani, care deja imi serveste drept adapost de razele fierbinti ale lunii iulie. Cand obosesc de munca , ma asez sub nuc sa-mi trag rasuflarea si sa observ zborul pasarilor care se avanta frenetic dupa insecte.Timpul se deapana vertiginos si razele soarelui din ce in ce mai nemiloase, ma determina sa-mi continui prezentza la umbra nucului, iar dupa o noua runda de munci agricole ma indrept spre casa.

Cu fiecare zi , dorintza de a ma afla aici in "bratele naturii" , sub nucul cel plin de rod se intetzeste si in plus, cum as putea sa renuntz la acest spectacol pe care mi-l ofera natura in fiecare zi. Intotdeauna am avut o pasiune aparte pentru tot ce e frumos- iar cu anii acest sentiment se aprofundeaza in continuu.

Acum, il rog pe Dumnezeu sa ne daruiasca o toamna de poveste, cat mai bogata in toata varietatea sa de aspecte, iar noi sa ne facem in fiecare zi timp sa o admiram."

Dupa spusele bunicii nu mai zic nimic, decat faptul ca ma inchin in fatza unui asemenea suflet si ii multumesc pentru toate cu mult drag.:):):):):)