Wednesday 14 January 2009

Geniul poeziei romanesti



Atunci cand vorbesc despre Mihai Eminescu cuvintele sunt doar pete bizare de culoare care oricat de frumoase si inaltzatoare ar fi, nu pot descrie decat o mica parte din genialitatea si farmecul acestei personalitatzi.
(Imparat si Proletar)
Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare
Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raza-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.
(Scrisoarea a II-a)
De ce pana mea rămîne în cerneală, mă întrebi?
De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi?
De ce dorm, îngrămădite între galbenele file,
Iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile?
Dacă tu ştiai problema astei vieţi cu care lupt,
Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt,
Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă
A turna în formă nouă limba veche şi-nţeleaptă?
Acea tainică simţire, care doarme-n a mea harfă,
În cuplete de teatru s-o desfac ca pe o marfă,
Cînd cu sete cauţ forma ce să poată să te-ncapă,
Să le scriu, cum cere lumea, vro istorie pe apă?
Însa tu îmi vei răspunde că e bine ca în lume
Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume,
Să-mi atrag luare-aminte a bărbaţilor din ţară,
Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară,
Şi dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte..
(Luceafarul)
...
A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata,
Din rude mari împaratesti,
O prea frumoasa fata.

Si era una la parinti
Si mândra-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinti
Si luna între stele.

Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l îndreapta
Lânga fereastra, unde-n colt
Luceafarul asteapta.

Privea în zare cum pe mari
Rasare si straluce,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce,

Îl vede azi,
îl vede mâni,
Astfel dorinta-i gata;
El iar, privind de saptamâni,
Îi cade draga fata.

Cum ea pe coate-si razima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui si inima
Si sufletu-i se împle.

Si cât de viu s-aprinde el
În orisicare sara,
Spre umbra negrului castel
Când ea o sa-i apara
....Am pus doar cateva mostre ale celui care cu magia mintzii si a sufletului, a transformat poezia in cea mai desavarsita arta, care poate cuprinde infinitul pe o pagina...
MIHAI EMINESCU

Saturday 10 January 2009

Pungi de Hartie vs Pungi de Plastic....






















Priveam eri la BBC, o emisiune unde catziva experti au dicutat foarte aprins timp de o ora si ceva despre "CE AR PUTEA FACE CU PUNGILE DE HARTIE", daca dintr-un oarecare motiv nu au reusit sa le dea la reciclare. Intai mi se paru foarte amuzant sa aud sugestii de genul:
  • Cut the bags open and make book covers for school books.
  • Cut out some eye holes and make a mask.
  • Save bags with handles for decorate it yourself trick or treat bags.
  • Cut into place mat sizes and let the kids color their own place mats just like at the big chain restaurants. If you want to get really creative put some games or puzzles or a story starter to get the kids going.
  • Use to help unripe peaches, plums, and tomatoes ripen more quickly.
  • Make a kite by attaching string to each corner of the bag (at the open end).
  • Hold the strings and see how high your kite will go!
  • Cut into strips and make paper chains.
etc..

Insa imediat mi-am dat seama ca la noi nici se prea poate vorbi despre aceste pungi de hartie, mai mult si cele de plastic incep sa devina un adevarat lux (in sensul ca majoritatea magazinelor cer taxa si pt ele).

In al doilea rand daca ma gandesc cum ar fi sa se discute si la noi "Ce Sa Facem cu Pungile de Plastic?" Raspunsul cred ca ar veni prompt si sigur: "sa le folosim de 1000 de ori", dupa care, daca ne lasa inima le mai si aruncam...asta in caz ca nu "le pescuieste din tomberoane vre-o babutza care prevazatoare si practica din fire, le va gasi cu sigurantza cel putin inca 10 intrebuintzari... sa se mire toti cu BBC-ul lor cu tot..

Si cam asa traiesc pungile de plastic in Republica Moldova...(chiar daca or fi ele pericol ecologic, dar aici nu le lasa nimeni asa, cu una cu doua..).